bg_left
index_02
stiri mai Flux de ştiri al M.A.I.
Preocupări pentru sănătatea copiilor din România
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog şi directorii unităţilor de învăţământ din Capitală vor intensifica activităţile de prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor.

În scopul îmbunătăţirii activităţii de prevenire a consumului de droguri în unităţile de învăţământ din Municipiul Bucureşti, Agenţia Naţională Antidrog (ANA), în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) şi Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (BCCO) - Serviciul Antidrog, a organizat, miercuri, 5 aprilie a.c., la sediul Centrului Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, o întâlnire – dezbatere cu cei peste 400 de directori din unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal, precum şi cu cei ai cluburilor copiilor şi cluburilor sportive şcolare din Capitală.

La reuniune au participat directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, Sorin Oprea, şeful Serviciului Antidrog – BCCO Bucureşti, comisar-şef de poliţie Cătălin Ţone, inspectorul şcolar general adjunct al ISMB, Diana Melnic, precum şi directorii unităţilor de învăţământ din Bucureşti.

Cu acest prilej, conducerile unităţilor şcolare au fost informate în legătură cu situaţia privind consumul de droguri în mediul şcolar, conform „Studiului naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri”, ce reprezintă participarea României la Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind Alcoolul şi alte Droguri (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), identificat uzual prin abrevierea ESPAD, studiul desfăşurându-se din 4 în 4 ani, ultimul fiind realizat în 2015.

Răspândirea consumului de droguri în rândul populaţiei tinere a dus şi la apariţia de reţele de trafic pe teritoriul ţării noastre, fiind necesară, astfel, o intensificare, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber, a acţiunilor de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării consumului de droguri.
În acest sens, directorii unităţilor de învăţământ din Capitală au apreciat iniţiativa organizării acestei întâlniri şi şi-au exprimat disponibilitatea în a derula, în unităţile de învăţământ pe care le coordonează, acest tip de activităţi, de prevenire şi combatere a consumului şi traficului de droguri în rândul elevilor, prin colaborarea cu specialiştii ANA, urmărindu-se desfăşurarea în continuare a proiectelor de prevenire în şcoli, „Necenzurat” şi „Mesajul meu antidrog”.

Pe baza propunerilor formulate de către organizatori şi a celor rezultate în urma dezbaterilor, vor fi puse bazele unui plan comun de acţiune în acest domeniu, valabil pentru perioada 2017-2020.
* * *


Potrivit rezultatelor ultimului studiu ESPAD, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2015, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale – partener activ în derularea acestui tip de studii, în România, consumul experimental de droguri în rândul elevilor de 16 ani, este situat sub media europeană. Astfel, în ceea ce priveşte prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit, România ocupă locul 24 din cele 37 de ţări europene care au participat la studiul ESPAD 2015. Dacă în 2011, se înregistra o creştere cu 100% a acestui tip de consum (de la 5% în 2007, la 10% în 2011), în 2015, se observă o creştere de doar 9% (de la 10% în 2011, la 10,9% în 2015), rata de creştere a acestui tip de prevalenţă diminuându-se considerabil.

Consumul de tutun și alcool continuă să înregistreze valori ridicate în rândul adolescenților de 16 ani din România. Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior, fiind peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% față de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.

Proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică este de 77,9%, aflându-se în scădere faţă de studiile anterioare şi situându-se în continuare sub media ESPAD în valoare de 80,3%. De asemenea, în anul 2015, consumul de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 68,9% şi urmează tendinţa europeană, scăzând faţă de valorile înregistrate în studiile anterioare, şi plasându-se în continuare sub media ţărilor ESPAD în valoare de 70,9%. Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai reduse în România față de 2011 (scăzând de la 49%, la 47%). Valoarea observată în 2015 în România este similară mediei ţărilor ESPAD (47,5%). Consumul vreunei băuturi alcoolice până la vârsta actuală este de 83,7% în rândul băieţilor (peste media europeană – 81,5%) şi de 72,3% în rândul fetelor (sub media europeană – 79,3%).

Consumul de droguri ilicite rămâne stabil în rândul elevilor de 16 ani. Urmând tendința europeană, și la nivel naţional, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9%. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieţilor – 13,6%, faţă de 8,4%. Dacă ne referim la drogurile ilicite incluse în studiul desfăşurat în România, atunci consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 15%.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis – 8,1%. Urmează: noile substanţe psihoactive (NSP) cu 5,1%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene – 2,4%, ecstasy – 2,1%, heroină – 1,7%, ketamină – 1,8%, droguri injectabile – 1,3%, crack – 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene – 1,2%, metamfetamine – 1% şi GHB – 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mic (de-a lungul vieții: 8,1% față de 16,5%; în ultimul an: 6,1% față de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, față de media europeană în valoare de 6,8%).

După canabis, pe poziţia a doua, în topul celor mai consumate droguri în rândul elevilor din România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP). Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat. Pentru consumul în ultimul an, 3,1% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind în scădere faţă studiul anterior, când a fost observată o valoare de 4,2%.

Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi, fiind peste media europeană - 2,2%.

În ceea ce priveşte consumul de ecstasy, se observă o menţinere a consumului de-a lungul vieţii, la nivelul valorii înregistrate în studiul anterior – 2,1%, faţă de 2%. În mod similar, şi în cazul consumului de ecstasy din ultimul an, valoarea se menţine la acelaşi nivel cu cel observat în 2011, respectiv 1,4%.

În cazul solvenţilor/ substanţelor inhalante, se observă o înjumătăţire a valorii consumului de-a lungul vieţii de la 7%, la 3,6%, Totodată, se reduce la jumătate consumul de solvenţi/ substanţe inhalante din ultimul an, valoarea acestuia atingând în 2015 nivelul de 2,1%, faţă de 4,2% în 2011. În schimb, faţă de studiul anterior, nivelul consumului din ultimele 30 zile rămâne constant pentru acest tip de drog.

Cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante – 1,8%, din totalul respondenţilor. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile - 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) – 1,3%.

Percepţia unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 30,4% şi 37,5%. Comparativ cu studiul anterior, se remarcă o percepţie mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP, proporţia celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum fiind de 28% în 2015, față de 30,8% în 2011. În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenţii consideră în proporţii mai mici că ar exista riscuri ridicate în cazul unui consum experimental de: canabis – scădere de la 46,1%, la 37,5%, ecstasy – scădere de la 39,2% la 30,4%, amfetamine – scădere de la 44,3% la 37,1%.

În ceea ce privește consumul regulat de droguri, adolescenţii atribuie cele mai ridicate riscuri consumului de NSP – 60,4%, respectiv consumului de canabis – 60,2%.

Facem precizarea că prevalenţa de-a lungul vieţii a oricărui tip de drog ilicit (i.e. proporţia de consumatori care au consumat cel puţin o dată în viaţă orice tip de drog ilicit din categoria drogurilor ilicite incluse în analiza studiului, raportat la populaţia ţintă – în acest caz, elevi de 16 ani) indică consumatorii experimentali (care se referă la acele persoane care au încercat să consume droguri cel puţin o dată în viaţă din curiozitate sau din alte motive). Potrivit recomandărilor Observatorului European de Droguri şi Toxicomanii, utilizarea doar a prevalenţei de-a lungul vieţii nu este în măsură să indice nivelul consumului de droguri dintr-o populaţie. De aceea, pentru a estima dimensiunile consumului de droguri la nivelul unei populaţii, în studiile de prevalenţă, se utilizează şi prevalenţa consumului de droguri din ultimul an şi prevalenţa consumului de droguri din ultima lună.

A.N.A. - Compartimentul Relaţii Publice
Postat la ora 16:42, miercuri, 05 aprilie 2017
Direcţia Informare şi Relaţii Publice - Ministerul Afacerilor Interne
Mai 2017
LuMaMiJoViSaDu
1 2 3 4 5 6  7
8 9 10 11 12 13 14
15 16  17 18  19 20  21
22 23 24 25 26  27  28
 29  30  31
Newsletter
Nume:
E-mail:

Cod de securitate

 
index_13
bg_right