bg_left
index_02
stiri mai Flux de ştiri al M.A.I.
Reuniunea anuală a Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat săptămâna trecută Reuniunea anuală a Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog, eveniment la care au participat membrii acestuia, alături de directorul ANA, chestor de poliţie Sorin Oprea, şi specialişti ai Agenţiei.

Ţinând cont că fundamentarea politicilor pe date probate ştiinţific a devenit o practică la nivel internaţional, reînfiinţarea începând cu anul 2011 a acestui organism consultativ, cu rol în dezvoltarea, promovarea şi valorificarea activităţii ştiinţifice din domeniul drogurilor, oferă o validare academică a răspunsurilor instituţionale la problematica drogurilor.

Actualul Consiliu Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog şi-a început mandatul în luna decembrie 2016 şi reuneşte personalităţi marcante din domeniile medicinii, toxicologiei, sociologiei, psihologiei, criminologiei, ştiinţelor juridice.
Misiunea Agenţiei Naţionale Antidrog este de a elabora, coordona, evalua şi monitoriza, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu.

Pe agenda întâlnirii de anul acesta, au fost înscrise teme, precum:
• Prezentarea Raportului anual de activitate al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale Antidrog;
• Problematica drogurilor la nivel european;
• Situaţia drogurilor în România;
• Consumul de canabis în România – situaţie şi răspunsuri;
• Prezentarea Planului de cercetare al Agenţiei Naţionale Antidrog pentru anul 2018;
• Prezentarea proiectului de evaluare a Planului de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog pentru perioada 2013-2020.
Deschiderea reuniunii Consiliului Ştiinţific a fost făcută de directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, Sorin Oprea. În cuvântul său, directorul ANA a arătat misiunea Consiliului Ştiinţific în luarea deciziilor privind elaborarea şi implementarea politicilor naţionale în domeniul antidrog, subliniind importanţa competenţelor academice deţinute de fiecare membru în parte, dar şi a viziunii interindisciplinare pe care o redă acest organism ca întreg, în orientarea răspunsului instituţional pentru contracararea fenomenului drogurilor.
Subliniind rolul acestui for ştiinţific în girarea rezultatelor studiilor şi cercetărilor realizate de Agenţia Naţională Antidrog, în intervenţiile lor, membrii Consiliului Ştiinţific au evidenţiat activitatea de cercetare în domeniul drogurilor desfăşurată pe parcursul anului 2017.
În luările de cuvânt care au urmat pe parcursul reuniunii, membrii Consiliului Ştiinţific au exprimat numeroase propuneri de dezvoltare a politicilor antidrog, din care amintim: modificarea legislaţiei privind testarea consumului de droguri la volan, introducerea în programa Facultăţilor de Medicină a unor cursuri opţionale referitoare la consumul de droguri, dezvoltarea şi implementarea curriculei pentru specializarea în adictologie, realizarea de cursuri de formare privind prevenirea consumului de droguri pentru organizaţiile neguvernamentale, introducerea şi aplicarea de noi metode de prevenire, a deceselor prin supradoză, dezvoltarea de cercetări secundare.

Consiliul Ştiinţific constituie un element important în eforturile Agenţiei Naţionale Antidrog de a implementa un sistem performant de comunicare şi colaborare cu instituţiile şi autorităţile implicate în aplicarea Strategiei Naţionale Antidrog pentru perioada 2013-2020 şi, totodată, de a crea cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor şi programelor antidrog.
Din prezentările expuse, a rezultat o relativă stabilizare a fenomenului în domeniul cererii de droguri, la nivelurile observate în anii anteriori. Caracterizat printr-o flucuaţie şi o complexitate majoră, fenomenul drogurilor reprezintă şi în România o ameninţare asimetrică, surprinzând prin faţete multiple de acţiune, neconvenţionale.
Fenomenul drogurilor, ca şi devianţă socială, se află în strânsă legătură cu evoluţia unor factori, precum instabilitate socială, situaţie economică, şomaj, care influenţează fenomenele anomice dintr-o societate.

În continuare, zonele cu cel mai mare risc de consum se conturează în jurul marilor centre universitare sau în zonele de graniţă. Fenomenul infracţional la regimul drogurilor menţine caracteristicile anilor anteriori, înregistrând în anul 2016 creşterea numărului de persoane cercetate pentru implicare în activităţi de trafic şi consum ilicit de droguri, a numărului de persoane trimise în judecată, a numărului de cauze soluţionate şi a numărului de rechizitorii întocmite.
Postat la ora 17:00, luni, 11 decembrie 2017
Direcţia Informare şi Relaţii Publice - Ministerul Afacerilor Interne
Ianuarie 2018
LuMaMiJoViSaDu
1 2  3 4 5  6 7
8 9 10  11 12 13 14
 15 16  17 18 19  20  21
22  23  24  25  26  27  28
 29  30  31
Newsletter
Nume:
E-mail:

Cod de securitate

 
index_13
bg_right